Specia protejată „laleaua pestriță” a dispărut dintr-o arie protejată din Sălaj, ce se întindea pe o suprafață de 10 hectare, fiind semnalată doar sporadic în unele zone ale județului, motiv pentru care specialiști în domeniu susțin protejarea ei în alte areale în care mai poate fi găsită.
„Aria protejată ‘Lunca cu lalea pestriță — Valea Sălajului’ mai există și la ora actuală, doar că nu prea se mai găsesc în zona respectivă lalele pestrițe. Ea a fost declarată ca arie protejată în perioada comunistă, dar după 1990 s-au făcut multe retrocedări în zonă și oamenii au lucrat pământul. De câțiva ani nu se mai găsesc lalele pestrițe acolo. Noi am cerut scoaterea zonei din categoria ariilor protejate și, după ce am avut inițial un răspuns favorabil, ulterior ni s-a refuzat acest lucru de către cei de la minister”, a declarat marți, pentru AGEPRES, Aurica Grec, directorul Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Sălaj.
Potrivit datelor din lucrarea „Ghidul ariilor protejate din județul Sălaj”, în trecut, laleaua pestriță, numită științific „Fritillaria melegis”, creștea pe o suprafață de 10 hectare, într-o fâneață variată sub aspect floristic, în cadrul „Luncii cu lalea pestriță — Valea Sălajului”, arie protejată de interes național situată în partea de sud-vest a localității Cehu Silvaniei. Planta a fost identificată prin anul 1960 de către o profesoară, în intervalul 1973-1977 densitatea fiind de 25-33 de exemplare pe metru pătrat.
Cunoscută la Fersig în Maramureș, la Chieșd, în Sălaj sub numele de „ciubote”, iar în alte locuri din țară sub numele de „bibilică” sau „căldărușă”, laleaua pestriță este o specie mediteraneană care preferă fânețele umede, marginile de pădure și de mlaștini eutrofe.
Planta a fost însă semnalată în alte areale ale județului, care se află la aceeași latitudine cu rezervația „Lunca Sălajului” de lângă Cehu Silvaniei. Un exemplu în acest sens este o mică poiană din apropierea localității Chieșd, la limită cu județul Satu Mare unde, la început de aprilie, mai existau înflorite câte exemplare din această specie de o frumusețe deosebită. Potrivit unui localnic din Chieșd, în zona respectivă creșteau, în anii trecuți, zeci de exemplare de lalea pestriță, însă numărul lor a scăzut dramatic.
Floarea a mai fost semnalată în zona localităților Bobota și Derșida, dar și în apropierea rezervației Racâș-Hida, lângă „poiana cu narcise”, o altă zonă protejată.
„Am identificat lalea pestriță în exteriorul rezervației Racâș-Hida, într-o zonă unde am găsit-o alături de narcise. Vom propune extinderea rezervației și includerea în cuprinsul ei a zonei unde cele două specii protejate, lalea pestriță și narcisele, cresc împreună”, a precizat pentru AGEPRES, Cosmin Sicora, directorul Centrului de Cercetări Biologice (CCB) Jibou.
Instituția pe care o reprezintă are, de altfel, în derulare un proiect de salvare și conservare a speciei prin multiplicarea „in vitro”, în acest moment făcându-se eforturi pentru trecerea plantei din „eprubetă” în mediul natural, în cadrul Grădinii Botanice Jibou.
Aurica Grec, directorul APM Sălaj, crede că extinderea rezervației este posibilă, având însă nevoie de studii de specialitate care să confirme prezența lalelei pestrițe în zonă.
Pentru a fi în permanență la curent cu ultimele noutăți și informații din orașul tău, urmărește-ne pe Facebook.